Un studiu arată că infecţiile gripale nu afectează doar aparatul respirator, ci pot creşte riscul de evenimente cardiovasculare grave, inclusiv infarctul miocardic.
Răspunsul sistemului imunitar declanşat de gripă poate contribui direct la deteriorarea ţesutului cardiac şi la creşterea riscului de evenimente cardiovasculare majore. Răspunsul imun declanşat de infecţiile virale poate afecta şi alte organe, nu doar zona infectată, şi pot ajuta la dezvoltarea unor strategii de prevenire a complicaţiilor cardiace provocate de gripă.
Virusurile gripale de tip A provoacă anual aproximativ un miliard de infecţii la nivel mondial, de la forme sezoniere uşoare până la episoade severe. În majoritatea cazurilor, boala se vindecă spontan, dar uneori infecţia poate deveni gravă. Situaţiile cele mai periculoase apar atunci când virusul ajunge la nivelul inimii şi determină moartea cardiomiocitelor, celulele musculare responsabile de contracţia şi relaxarea ritmică a inimii.
Cercetătorii au analizat autopsiile a 35 de pacienţi spitalizaţi, care au decedat din cauza infecţiei gripale. Peste 85% dintre aceştia prezentau cel puţin o comorbiditate cardiovasculară semnificativă, precum hipertensiune arterială, iar majoritatea aveau mai multe afecţiuni asociate, inclusiv ateroscleroză şi fibroză cardiacă. Aceste date susţin rolul bolilor cardiovasculare ca factor major care contribuie la mortalitatea asociată gripei.
Cercetătorii au identificat un subset specific de celule albe din sânge, numite celule pro-dendritice de tip 3, care se infectează iniţial la nivel pulmonar. Ulterior, aceste celule migrează către inimă şi produc cantităţi mari de interferon de tip 1, o citokină antivirală implicată în răspunsul imun. În loc să elimine eficient virusul din ţesutul cardiac, acest răspuns declanşează moartea cardiomiocitelor şi scade capacitatea de pompare a inimii.
(Foto – Inima Tudor)
